Traseu MTB: Metrou Pantelimon – Pădurea Cernica – Căldăraru – Metrou Pantelimon (Traseul Scurt pentru Ziua B)


24.03.2019 (duminica)
A venit si randul meu sa fac prima tura cu bicicleta pe anul acesta.
Imi doream mult sa merg cu bicicleta, mai ales ca Bogdan avea deja cateva ture in care parcursese cativa kilometri buni. Asa ca am fost foarte incantata atunci cand mi-a propus sa mergem cu bicicletele in Padurea Cernica pe traseul scurt al concursului Ziua B.

Am avut noroc si de o zi frumoasa de primavara, in care temperatura era destul de ridicata, iar vantul doar adia usor.

In aceasta tura am mers cu Bogdan si Nelu, varul lui.
Ne-am intalnit cu Nelu aproape de intrarea in Parcul Tineretului, am traversat parcul, apoi am mai mers putin pana la statia de metrou Timpuri Noi de unde am luat metroul pana la Pantelimon.

Am iesit de la metrou si am pornit spre punctul de start al traseului nostru.
Imediat cum am pornit ne-am intersectat cu un grup maricel de biciclisti. Am banuit ca merg si ei tot spre padure asa ca am zis sa mergem impreuna cu ei.
Doar ca Bogdan nu prea a fost de acord cu acest lucru mai ales ca aveau un ritm prea lent, astfel ca i-am depasit si am mers in continuare doar noi trei.

Dupa ce am trecut soseaua de centura am ajuns si in zona de start a traseului.
Nu am fost chiar siguri de locul exact de start asa ca am pornit la drum de langa Extreme Park Cernica, respectiv Restaurant Porumbita.
Am inceput traseul cu un urcus abrupt pe care Nelu s-a intrebat daca David (baiatul lui) o sa fie in stare sa-l urce in ziua concursului Ziua B, apoi am continuat pana la intrarea in padure pe Strada Strandului si DJ301 (Soseaua Cernica).

Dupa aproximativ 5 km de mers pe sosea am ajuns la intrarea in Padurea Cernica.
La intrarea in padure mai erau cativa biciclisti ce se pregateau si ei de trasee prin padure.
Drumul prin padure este destul de solicitant din cauza gropilor facute de rotile masinilor. Erau zone unde pur si simplu nu puteai trece pe bicicleta, ci trebuia sa te dai jos pentru ca altfel riscai sa faci un dus in lacurile formate in gropile de pe traseu.
Inainte ca Bogdan sa se uite la harta pe aplicatia Bikemap, am mers in orb, astfel ca am ajuns mult in afara traseului.
Cu toate aceste dificultati mie mi-a placut foarte mult traseul prin padure.
Am facut destul de multe opriri pe traseu pentru ca Bogdan si Nelu sa consulte harta. Au fost si portiuni unde traseul nu mai exista, era acoperit de crengi rupte (de salcam – astfel ca ne asteptam din clipa in clipa ca unul dintre noi sa faca pana) sau taiate, si am mers paralel cu el.

La un moment dat traseul iese din padure si trece peste o sosea (aceeasi DJ301), dupa care continua paralel cu autostrada A2. Si aceasta portiune a fost destul de solicitanta, pentru ca vantul se simtea destul de tare si in plus traseul nu exista, am mers pur si simplu pe un camp. Am aflat ulterior ca acest drum nu este varianta oficiala.

Am ajuns in apropierea Raului Colentina, unde am facut dreapta cu directia Satul Caldararu.
Dupa ce am trecut de un baraj, am continuat pe digul Lacului Cernica. Din nou vantul mi-a facut mari probleme pentru ca era o zona descoperita. Noroc ca nu a fost o distanta foarte mare astfel ca am trecut relativ repede de ea.

Drumul continua pentru scurt timp pe sosea (trece prin Satul Caldararu), iar dupa aceasta portiune intra din nou in padure.
Aici am ratat din nou traseul si am mers prin alta parte care s-a dovedit a fi foarte dificila.
Traseul nostru din punctul de unde l-am ratat continua drept, chiar daca era blocat cu o bariera, iar noi desi am vazut doi biciclisti trecand pe acolo, dar in sens invers, am decis sa facem dreapta (gresit).

Ceea ce a urmat a fost foarte dificil. Au fost portiuni unde drumul dispare cu totul, zone unde abia treceai printre crengile copacilor cazuti din cauza ploii inghetate de iarna trecuta. La un moment dat chiar se ingusteaza atat de mult incat devine o poteca pe care abia poti merge in picioare, cu bicicleta este imposibil.
In zonele unde poteca era prea ingusta am mers pe langa biciclete ca sa nu facem o baie in Lacul Cernica.
Pe acest drum am intalnit si doi pescari ce am concluzionat noi ca pescuiau ilegal.

Dupa ce Bogdan a decis sa mai consulte inca o data harta si a vazut ca traseul era undeva mai sus de unde ne aflam noi, am decis sa urcam spre traseu.
A fost un urcus mai abrupt ca la munte, pe care abia il urcai pe jos, dar sa mai impingi si de bicicleta. Noroc ca m-a ajutat Bogdan ca altfel cred ca ma taram pe burta pana sus. 🙂

Inainte sa pornim din nou pe traseu am mancat putin, doar eu si Nelu, Bogdan nu a vrut sa manance. Cred ca se simtea in forma si avea impresia ca daca va manca il va ingreuna. Dupa aceasta mica pauza am continuat din nou traseul si nu am mai facut nicio oprire.

La iesirea spre centura, traseul devine din nou cam dificil, cred ca nu a mai fost parcurs de la tura din 2017 pentru ca a aparut chiar un mic deal de pamant fix in mijlocul traseului.
Dupa ce trecem de acest obstacol dam peste altul. O zona unde trebuie sa trecem un pod, de fapt jumatate din el – Stavilarul Cernica. Era o suprafata ingusta deasupra apei peste care am trecut cu ceva emotii (o sa vedeti aceasta zona in pozele de la finalul postarii).

Traseul continua spre dreapta, dar pentru ca eram aproape de centura si de soseaua pe care am venit de la metrou, eu si Bogdan nu mai doream sa continuam pana la punctul de start. Singurul care voia sa finalizeze traseul era Nelu, dar l-am convins ca nu are rost sa mergem pana la start ca apoi sa ne intoarcem (oricum nu erau mai mult de 7-8 km dus-intors).

Am trecut soseaua de centura si am continuat pana la intersectia cu drumul ce duce spre Cernica, respectiv Pantelimon.
Am mers din nou pe acel drum care duce spre Comuna Pantelimon si care nu este prea circulat de masini pentru ca este blocat la intersectia cu soseaua de centura.

Cand am ajuns la sensul giratoriu din Comuna Pantelimon ne-am intalnit cu niste biciclisti care mergeau pe cursiere. Bineinteles ca Bogdan nu s-a putut abtine si s-a luat la intrecere cu ei, reusind sa ii depaseasca.
Eu abia mai pedalam si resimteam foarte tare si durerea de fund. Am reusit intr-un final sa ajungem (eu si Nelu) la metrou unde ne astepta Bogdan.

Am luat metroul pana la Timpuri Noi, iar de acolo am continuat pe biciclete prin Parcul Tineretului. Drumul prin parc a fost mult mai aglomerat, vremea frumoasa a scos multa lume in parc. La iesirea din parc ne-am despartit de Nelu, iar eu cu Bogdan am continuat spre casa.

Simteam durerea provocata de sa la fiecare pedala, dar cu toate astea am reusit sa ajung acasa pe bicicleta.

A fost prima tura din acest an si sper sa nu fie ultima.
Mi-a placut foarte mult si acum stiu sigur ca este mult mai frumos sa pedalezi prin padure cu o bicicleta MTB, decat pe sosea.

In aceasta zi am pedalat:
Bogdan: 7.87 + 7.21 + 31.09 = 46.17 km
Corina: 7.85 + 7.14 + 30.75 = 45.74 km

Sa parcurgem cat mai multe “Poteci Insorite”!

Puteti vizualiza tura si pe Strava accesand urmatorul link: MTB – Metrou Pantelimon – Padurea Cernica – Caldararu – Metrou Pantelimon

Statistici Strava Bogdan/Corina:
Distanta: 31.09 km / 30.75 km
Timp de miscare: 2:28:27 / 2:48:47
Timp de miscare + pauze: 3:17:14 / 3:20:31
Urcare: 194 m / 194 m
Viteza medie: 12.6 km/ora / 10.9 km/ora
Viteza maxima: 38.2 km/ora / 33.5 km/ora
Calorii consumate: 903 / 392
Putere medie estimata: 91W / 35W
Productia de energie: 810kJ / 352kJ

Padure Cernica_1

Padure Cernica_2

Padure Cernica_3

Lacul Cernica_1

Lacul Cernica_2

Stavilarul Cernica

Corina

2 comentarii

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.