Munții Baiului: Ziua 1: Predeal – Cabana Susai (retur); Ziua 2: Predeal – Cabana Gârbova (retur)


Am reusit sa facem si primele trasee pe anul 2019.
Planuisem de ceva timp aceasta iesire, mai ales ca aveam si o zi libera, cea de pe 24 ianuarie. Din acest motiv ne-am luat concediu si pe 25 ianuarie (intr-o vineri) cu gandul ca vom profita din plin de aceste zile libere. In total 4 zile, dintre care 2 petrecute pe munte.

Din pacate meteorologii au emis informare de cod galben de vreme rea pentru zona montana. Nu ne speria neaparat acest lucru, mai fusesem chiar si pe cod portocaliu de viscol in Ciucas (tura o puteti gasi aici: Masivul Ciucaș: Traseu pentru două zile: Ziua 1: Cheia – Cabana Muntele Roșu – Izvorul Nicolae Ioan – Cabana Ciucaș – Vf. Ciucaș – Ziua 2: Cabana Ciucaș – Izvorul Nicolae Ioan – Valea Berii – Cheia).

Ziua 1

Asa ca joi dimineata cu obisnuitul tren personal 3001 am plecat spre Predeal. Am fost surprinsi in mod neplacut cand am vazut ca trenul a plecat cu o intarziere de aproximativ 15 minute. Dar avand in vedere atentionarea de vreme rea poate ca nu trebuia sa fim chiar atat de surprinsi.

Dupa aproximativ 4 ore, mult mai mult decat faceam in mod obisnuit pe drum, am ajuns in Predeal.
In Predeal era lapovita si ninsoare, o vreme nu tocmai placuta. Preferam mai degraba sa ninga, decat sa avem parte de atat de multa umezeala.

Am grabit pasul ca sa ajungem la Vila Sara, unde urma sa ne cazam. In aproximativ 10-15 minute am ajuns la pensiune.

Aici ne-am imbracat repede cu hainele de munte, am pregatit rucsacii cu ce urma sa luam la noi si am plecat. Eram si asa in intarziere din cauza trenului si nu voiam sa mai pierdem timp. In plus nici vremea nu ne ajuta prea mult pentru a finaliza traseul pe care ni-l propusesem, dar voiam sa parcurgem cat mai mult din el.

Am inceput traseul (ora 11:40), care din pacate nu mai este un traseu, o poteca prin padure, cel putin la inceput. Este o sosea in adevaratul sens al cuvantului.
Traseul porneste din Gara Predeal si continua pe Bulevardul Libertatii. Poti lua ca punct de start traseu chiar restaurantul Varful cu Dor de la intrarea pe Bulevardul Libertatii, vezi Harta Start Traseu – Restaurant Varful cu Dor.

cruce-rosieTraseu: Predeal – Cabana Susai (retur)
Am continuat sa urcam pe sosea, atenti la masinile care urcau/coborau.
Dupa aproximativ 45 de minute am scapat de sosea si am intrat pe un drum forestier.
Traseul urca domol prin padure.
Odata cu cresterea in altitudine lapovita care cadea in statiune se transformase in ninsoare, lucru care pe noi ne incanta.
Dupa urcusul domol urmeaza altele mai sustinute.
Zapada era destul de apoasa, fapt ce ne facea sa inaintam destul de greu.

Desi lipsa antrenamentului se simtea, impreuna cu zapada in care ti se afunda piciorul, am reusit sa urcam fara pauze pana la Cabana Susai.
Bogdan a testat cu aceasta ocazie noul aparat foto.

Pe traseu am intalnit destule persoane ce se plimbau prin zona, chiar si familii cu copii pe sanii, se pare ca este un traseu destul de umblat, poate si datorita accesibilitatii oferita de drumul forestier ce poate fi parcurs cu masina, ATV-ul sau snowmobilul pana la Cabana Susai.

Noi am mers doar pe traseu, chiar daca drumul forestier se mai intersecteaza de cateva ori cu traseul. Si se pare ca am facut foarte bine, pentru ca acel drum forestier ocoleste foarte mult si fara un mijloc de transport il parcurgi in aproximativ 3 ore (aceasta informatie am aflat-o de la niste turisti pe care i-am intalnit cand noi coboram de la Cabana Susai).

Padurea era parca rupta din poveste, cu brazii acoperiti de zapada ce pareau niste uriasi gata sa te inghita.
Totul in jurul nostru era de vis, padurea parea ca s-a imbracat in haine de sarbatoare special pentru noi.
Din cauza zapezii grele copacii trosneau, la un moment dat Bogdan a spus ca poate s-a rupt un copac, avand in vedere zgomotele pe care le-am auzit.

Dupa un ultim urcus solicitant datorita stratului mare de zapada si a faptului ca nu mai trecuse nimeni pe acolo, am reusit sa ajungem la Cabana Susai – ora 14:00.

Cabana nu era deloc vizibila de pe traseu din cauza zapezii foarte mari si a unei proprietati private.
Am bajbait putin pe la acea proprietate privata, care culmea se numea tot Cabana Susai (posibil sa aiba mai multe corpuri – mai ales ca pe harta apare ca fiind Resort Susai). 

Indemnati de o persoana am ajuns si la Cabana Susai. Acolo am mancat cate o ciorba de legume si o portie de papanasi, iar Bogdan a baut un vin fiert. Toate astea au costat 57 lei. Preturile sunt asemanatoare cu cele de la cabanele unde noi am mai fost.

Dupa ce am mancat, ne-am pregatit de coborare (ora 15:00). Ne era teama sa nu ne prinda noaptea prin padure mai ales ca era innorat si ceata.

Cand am iesit din cabana un barbat ce urma sa coboare cu ATV-ul ne-a dat cateva indicatii despre traseu, dar ne-a si speriat cand ne-a zis ca in urma cu aproximativ doua saptamani cativa turisti au intalnit o haita de lupi.

Poate aceasta informatie, dar si teama de intuneric ne-a facut sa coboram acelasi traseu pe care am urcat, in aproximativ 30 de minute.

Puteti vizualiza tura si pe Strava accesand urmatorul link: Predeal – Cabana Susai – Predeal

Statistici Strava Corina (Bogdan a adaugat tura de la mine, a avut probleme cu aplicatia):
Distanta: 17.00 km
Timp de miscare: 3:40:05
Timp de miscare + pauze: 5:04:19
Urcare: 559 m
Pace: 12:57/km
Calorii consumate: 1462

Ziua 2

triunghi-albastruTraseu: Predeal – Cabana Garbova (retur)
Pentru a doua zi am schimbat iar traseul datorita conditiilor meteo. Asa ca voiam sa mergem din Predeal pe marcaj triunghi albastru pana la Cabana Garbova. In 2016 am mai fost pe acest traseu, doar ca am urcat din Azuga spre Cabana Garbova, apoi am coborat in Predeal, mai multe detalii aici: Munţii Baiului: Ziua 1: Azuga – Pârtia Sorica – Telegondola Azuga – Pârtia Cazacu – Azuga; Ziua 2: Azuga – Fosta Cabană Limbăşel – Cabana Gârbova – Azuga; Ziua 3: Azuga – Cabana Gârbova – Pârtia Clăbucet – Predeal.

In jurul orei 10 am plecat din pensiune echipati corespunzator si dornici de o noua drumetie. Am mers pana la partia Clabucet si de acolo am urmat marcajul triunghi albastru.

La partie era forfota mare, oameni cu schiuri, placi de snowboard sau sanii doreau sa se bucure de inca o zi de iarna, mai ales ca in timpul noptii a nins foarte mult si s-a depus un strat consistent de zapada.

Am inceput urcusul pe marginea partiei si eram destul de atenti la oamenii care se dadeau pe partie cu schiurile sau placile de snowboard ca sa nu ne loveasca. Atenti mai mult la ce se intampla in jurul nostru am reusit sa urcam partia fara prea multe opriri. Ne-am oprit putin doar pentru poze si a surprinde cat mai mult din frumusetile care ne inconjurau. Din pacate era din nou ceata si nu aveam o vizibilitate foarte buna.

Cand am trecut si de ultimul stalp de teleschi, urcusul a inceput sa se mai domoleasca. Am intalnit in continuare oameni care schiau.
Vremea era mai buna fata de ziua precedenta, iar noi ne bucuram si ne minunam de tot ce vedeam in jurul nostru. Totul era acoperit de un alb imaculat ce iti incanta privirea.

In punctul unde traseul paraseste partia si intra in padure am intalnit cativa schiori care veneau de pe traseu si carora le-am multumit ulterior pentru ca facusera vizibila poteca.

Zapada depusa noaptea trecuta ne facea sa inaintam greu, dar cu toate acestea am avut un ritm bun si nu ne-am oprit decat pentru a face poze si a ne bucura de maretia iernii si a muntelui.

Avand in vedere ca am mai parcurs acest traseu intr-o iarna, dar in sens invers putem spune ca il cunosteam.

Am intalnit portiuni in care stratul de zapada era atat de gros incat ne cufundam pana la genunchi.
Din pacate si de aceasta data au fost portiuni unde ceata era mai densa, dar am incercat sa grabim pasul in aceste zone.

Cand am iesit din padure in poiana unde este localizata Cabana Garbova, zapada era mai mare, astfel ca ne cufundam pana aproape de sold in ea si inaintam tot mai greu.
Din pacate cainii de la cabana l-au vazut pe Bogdan care era mai in fata si s-au repezit la el. Noroc din nou cu petardele nelipsite in ultimele ture. Dupa ce i-a speriat cu o petarda ca sa ii indeparteze si sa ii faca sa nu se mai repeada la el, culmea a fost ca s-au imprietenit.

Cu greu am reusit sa ies si eu din stratul gros de zapada si sa ajung langa cabana la putin timp dupa Bogdan.

Am intrat in cabana, insa nu ne era foame pentru ca luasem micul dejun la pensiune. Eu am baut o ciocolata calda, iar Bogdan un vin fiert, impreuna au costat 13 lei.
Ne-am uitat putin si peste meniu si parea destul de bogat, iar preturile erau putin mai mici decat cele de la Cabana Susai.

Cand am intrat in cabana ne-am intalnit cu o familie pe care am vazut-o in tren si care era cazata la Garbova. Ne-au spus ca au dat 70 lei/persoana/noapte si aveau micul dejun inclus. Un pret foarte bun avand in vedere ca aveau camere spatioase, curate si calduroase. Noi am platit 75 lei/persoana/noaptea, fara mic dejun.

Dupa ce am baut ciocolata calda si vinul, am plecat pe acelasi traseu pe care am venit. Nu am putut sa mergem spre Cabana Susai asa cum ne-am propus initial pentru ca traseul era acoperit de zapada si nu era vizibil. Nu am vrut sa riscam, stim foarte bine ca siguranta primeaza pe munte.

Am avut din nou mici dificultati la zona cu zapada mai mare, dar dupa aceea am mers foarte bine pe traseu.
Ajunsi la partie am fost din nou atenti sa nu fim loviti de cei care schiau.

Puteti vizualiza tura si pe Strava accesand urmatorul link: Predeal – Cabana Garbova – Predeal

Statistici Strava Corina (Bogdan a avut iar probleme cu aplicatia si a adaugat tura de la mine):
Distanta: 12.01 km
Timp de miscare: 3:03:05
Timp de miscare + pauze: 4:17:07
Urcare: 520 m
Pace: 15:15/km
Calorii consumate: 1033

Am trecut pe la gara sa cumparam bilete pentru a doua zi, dar trenul la care vroiam bilete era de la o companie privata, asa ca a ramas sa ne cumparam online.

Am mers la restaurantul Varful cu Dor, in amintirea zilelor din toamna petrecute in Predeal. Pot spune ca am avut mare noroc ca am gasit o masa libera, pentru ca restaurantul era plin.

Eu am mancat un snitel vienez, iar Bogdan un preparat care se numeste „Borcanul Bunicii” si am baut o limonada. Nota de plata a fost de 70 lei.

Dupa ce am mancat, ne-am indreptat spre pensiune pentru a ne odihni si a ne pregati bagajele pentru a doua zi.

Din pacate vremea nu a tinut prea mult cu noi in aceste doua zile, dar speram ca la urmatoarea drumetie sa avem parte macar de poteci cu cer senin!

Reclame

13 comentarii

    • Multumim! 🙂

      Pai in afara de haine (bluza de corp, bluza polar, pantaloni polar, pantaloni munte + bocanci), nimic special. Bineinteles ca nu au lipsit betele de trekking cu rozete montate, frontale, manusi, caciula.
      In plus nu a fost o tura la inaltime prea mare, stim riscurile unei ture pe zapada si preferam siguranta inainte de toate. A fost o tura mai mult de a vedea muntele si in aceasta iarna.
      Recunoastem ca ar fi fost bune niste rachete pentru zapada mare, se intampla sa ne afundam in zapada pana peste genunchi, insa vor fi achizitionate in iarna urmatoare.

      Voi? Nicio tura in aceasta iarna?

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.