Poteci Însorite la acțiunea de plantare de la Șotânga (Județul Dâmbovița) – „Plantăm fapte bune în România”


10.11.2018
În jurul orei 07:15 am ajuns în parcarea Autogării Eurolines de pe Strada Buzești Nr. 44 (Piața Victoriei). La fața locului mai erau vreo 10 persoane.
Am mâncat un sandviș și am așteptat venirea autocarului.
Era o dimineață friguroasă, deși maxima zilei se anunța a fi perfectă pentru ziua din calendar, 14 grade.

Eram îmbrăcați după cum urmează:
– tricou
– hanorac/bluză polar
– pantaloni de munte
– bocanci de munte

A venit și autocarul, am urcat și am așteptat plecarea.
Din câte auzisem din București plecau 3 autocare cu direcția comuna Șotânga.

La ora 07:50 autocarul în care ne aflam și noi a plecat.
Eram obosiți după o săptămână de muncă, ne mai trezisem și în această dimineață cu noaptea în cap, astfel că mai tot drumul am moțăit.
Când mai aveam aproximativ 30 de km până să ajungem în Șotânga se ridică unul din autocar (s-a ales singur liderul grupului) să oprim pentru 15 minute la o benzinărie.
Și am stat acolo de am albit, era o singură toaletă, coadă, îi luase pe toți acum nevoia, nu erau în stare să se mai țină încă 30 de km.
Și uite așa am stat mai mult în parcarea acelei benzinării decât am făcut pe întregul drum până la Șotânga.

În jurul orei 10:20 am ajuns în Șotânga.
Am coborât din autocar în apropierea benzinăriei RBC, după care am pornit spre locul de întâlnire cu liderul oficial al grupului nostru.
Ne-a fost prezentată protecția muncii de către o doamnă, câteva detalii tehnice, apoi am pornit spre locul de plantare.
Ajunși la locul de plantare ni s-au oferit o pereche de mănuși și o cazma.
Liderul grupului ne-a arătat tehnica de plantare și la muncă cu noi că și așa eram cei mai întârziați.

Tehnica de plantare era următoarea:
– săpai o groapă cu adâncimea de aproximativ 30 cm
– laturile gropii erau tot de aproximativ 30 cm
– se poziționa puietul de plop alb în groapă
– pământul scos din groapă se mărunțea, se eliminau inclusiv buruienile ce ar fi putut putrezi ajungând astfel să se creeze un spațiu de aer ce ar fi uscat rădăcinile puietului
– se acopereau parțial rădăcinile puietului, după care se bătătorea ușor cu piciorul, se repeta acest proces
– groapa nu era acoperită complet cu pământ, se lasă un spațiu concav pentru a se aduna precipitațiile
– se trage ușor de puiet pentru a verifica că acesta este bine plantat

Și imagini conform Manualului de plantare oferit de „Plantăm fapte bune în România”.

Etape ale plantarii in gropi
Plantăm fapte bune în România (I)
Variante de executie adaptate tipului de inradacinare
Plantăm fapte bune în România (II)
Aranjarea pamantului in jurul puietului
Plantăm fapte bune în România (III)

Descrierea terenului (conform mail „Plantăm fapte bune în România”):
Terenul pe care vom planta este afectat de alunecări și lipsit de vegetație lemnoasă. Vom planta, cu precădere, puieți de plop alb, iar întreagă plantație va fi delimitată de un gard viu format din puieți de salcâm, care să o protejeze de amenințarea pășunatului.

Parcelele erau delimitate pentru fiecare grup, iar locul unde aveam să săpăm groapa era marcat, nu în totalitate, astfel că în unele situații am avut discuții dacă aici e bine să săpăm sau nu.

În total noi am reușit să plantăm 14 puieți.
Pământul era foarte tare astfel că aveai ceva de furcă pentru a săpa o groapă.

Plantarea de la Sotanga_1
La plantarea de la Șotânga (I)
Plantarea de la Sotanga_2
La plantarea de la Șotânga (II)
Plantarea de la Sotanga_3
Corina la plantarea de la Șotânga (I)
Plantarea de la Sotanga_4
Corina la plantarea de la Șotânga (II)
Plantarea de la Sotanga_5
Bogdan la plantarea de la Șotânga (I)
Plantarea de la Sotanga_6
Bogdan la plantarea de la Șotânga (II)
Plantarea de la Sotanga_7
La plantarea de la Șotânga (III)
Plantarea de la Sotanga_8
Corina si Bogdan la plantarea de la Șotânga
Plantarea de la Sotanga_10
La plantarea de la Șotânga (IV)

În caz de accidentare exista la fața locului trusă de prim ajutor, paramedic, servicii medicale.
Din punct de vedere al organizării toate au fost foarte bine puse la punct.

După ce am finalizat plantarea, împreună cu un tip am cărat apă să udăm puieții abia plantați.
Ulterior am plecat la masa câmpenească.
Acolo am găsit o coadă de aproximativ 200 de persoane.
După vreo 30-40 minute de stat la rând, îmi place la nebunie să fac acest lucru, am mâncat 2 sarmale cu mămăliguță și smântână.
Mai serveau: mici, friptură, murături, iar la final a apărut și plăcinta.

Plantarea de la Sotanga_9
La plantarea de la Șotânga (V)
Plantarea de la Sotanga_11
La plantarea de la Șotânga (VI)

În jurul orei 15:30 ne-am urcat în autocar (ne aștepta la aproximativ un kilometru de unde coborâsem inițial) și am plecat spre București.
Pe drumul de întoarcere am dormit că niște bebeluși.

La ora 17:15 am ajuns în București.

Concluziile?
Mulțumiți de ceea ce am realizat! Satisfăcuți că am făcut o faptă bună, că am participat alături de alte 200-300 de persoane la acest eveniment prin care am ajutat Pământul să-și vindece din rănile pe care tot noi i le-am cauzat.
Suntem totuși convinși că este o acțiune atât de mică și puțin importantă în comparație cu ritmul crescut de tăiere. Copaci care cresc poate în zeci de ani, noi îi punem la pământ cu drujba în câteva secunde.
Și simt că toate aceste campanii de plantare/împădurire nu sunt promovate așa cum poate ar fi necesar. Mai degrabă în media locală se promovează prostia și obscenitatea, decât lucrurile ce cu adevărat contează pentru țara noastră.

În primăvara lui 2019 o să mă întorc la Șotânga pentru a vedea cu ochii mei câți din acei puieți au prins rădăcini și au supraviețuit.
Eu sper cât mai mulți!

9 comentarii

  1. Nu putem noi planta pe cat de mult pot ei taia… Si daca mai punem la socoteala si rata de „prindere” ce depinde de calitatea solului umezeala, natura ph-ului potrivit sau nu pomilor plantati, putem spune doar ca ne facem o datorie fata de natura sau viata. Va mai aduceti aminte de Parcul Memoriei Nationale? Ce s-a intamplat cu cei 50 de mii la care s-au adaugat inca 112.500 de stejari? 4% din ei s-au „prins”.

    Apreciat de 2 persoane

    • Recunosc ca nu am auzit de proiectul Parcul Memoriei Nationale, insa am citit acum cateva articole.
      Macar avem sufletul multumit pentru ca am facut ceva pentru noi, pentru cei care ne urmeaza si cel mai important pentru natura.

      Ai spus un mare adevar si despre cat pot ei taia…insa putem opri cumva acest aspect…?
      Totul porneste de sus din varful piramidei, avem paduri seculare, nu le mai taiem noi, nu pe toate, dar lasam strainii sa le taie, nu plantam nimic in locul a ceea ce taiem, sau poate plantam, insa timpul in care o padure ajunge la maturitate este mult mai mare decat usurinta cu care pui la pamant sute, mii de copaci. Iar intre timp ne miram de ce pamantul o ia la vale, de ce raurile se revarsa, de ce animalele salbatice ajung prin orase…

      Apreciat de 2 persoane

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.