Traseu MTB: Comarnic – Secăria – Paltinu – Câmpina


Pentru ca vremea s-a incalzit considerabil, tentatia de o iesire cu bicicleta era din ce in ce mai mare.

Bogdan, Nelu si Marian au decis sa amane tura de la Comarnic la Campina pentru 01.04.2017.
Pentru aceasta data vremea se anunta perfecta, astfel am zis sa nu pot sa ratez asa ceva.
Asa ca sambata dimineata (si nu este nicio pacaleala) ne-am dat intalnire la ora 06:00 la Gara de Nord.

Nu mai aveau bilete! Culmea, nu pentru noi nu mai erau bilete, ci pentru biciclete. Se pare ca numarul bicicletelor este limitat, iar biciclistii dornici de aventuri au fost mai harnici ca noi si si-au luat bilete de vineri. Dupa ce i-am dat de inteles doamnei de la casierie ca nu plecam de la ghiseu pana nu gaseste o solutie, ne-a spus ca ne poate elibera bilete pentru ca trenul este etajat. Ce legatura exista intre tren etajat si a permite un numar mai mare de biciclete? Doar CFR Calatori stie!

Fericiti si cu biletele in mana am plecat sa ne ocupam locuri in tren, eram ingrijorati mai mult pentru biciclete, ca nu vom avea unde sa le punem avand in vedere ce ni s-a spus la casa de bilete, dar pentru ca era devreme am avut noroc si am gasit loc, am fost chiar primii in vagonul respectiv de biciclete.

La 08:33 am ajuns in Comarnic, vremea era perfecta, pe cer nu era nici urma de nor, iar soarele incalzea bland.
Stiam din ce ne-a povestit Nelu, el era singurul care mai facuse traseul, ca vom incepe cu doua catarari solicitante. Am incercat sa ma pregatesc cat de mult am putut si sa ma motivez psihic sa nu cedez asa cum s-a intamplat in prima tura de la Sarata Monteoru.

Am inceput traseul pe bicicleta sperand sa urc macar putin pe ea si sa nu merg pe langa din prima clipa. Cred ca abia am reusit sa urc pe bicicleta pana la prima serpentina. Lipsa antrenamentului si a miscarii si-au spus cuvantul si am fost nevoita sa cobor de pe bicicleta si sa merg pe langa ea. Mi se parea ca si pe langa bicicleta este greu, dar ma bucuram de vremea frumoasa, de aerul curat si de peisajele minunate.

Ajutati de glumele baietilor, de incurajarile unor femei care coborau in Comarnic si pe care Marian le-a rugat sa ne spuna ca mai este putin doar ca sa ne motiveze si sa continuam sa mergem, si bineinteles de motivarea pe care fiecare incerca sa o ofere asa cum stia mai bine, am reusit sa urcam. Aceasta prima urcare am facut-o mai mult pe langa bicicleta decat pe ea, lucru valabil pentru toti 4.

20170401_085907

20170401_090034

20170401_095351

IMG-20170401-WA0009

Dupa urcarea ce ne-a stors de puteri si ne-a lasat parca fara vlaga, a urmat o coborare spectaculoasa, dar care trebuie abordata cu atentie pentru ca este abrupta, drumul era acoperit pe alocuri cu nisip si pietris, exista riscul de derapare la o frana mai brusca.

La sfarsitul acestei coborarii ne-am oprit putin pentru cateva poze, impresii si pentru o mica reorganizare. Cu aceasta ocazie ne-am odihnit si ne-am motivat pentru a doua urcare pe care o aveam de trecut.

A doua urcare a inceput mai lent decat prima si parca nu a fost la fel de abrupta ca prima. Drumul urca serpuit, sunt multe serpentine ce te ajuta in urcare. Peisajele ce se vad de aici sunt pur si simplu incantatoare, se vedeau Muntii Baiului acoperiti inca de zapada, vai si dealuri.

Pentru ca eu si Marian ne-am oprit de cateva ori sa facem poze, ne parea rau sa nu imortalizam frumusetile ce ne inconjurau si incantau, Bogdan si Nelu au urcat cu o viteza mai buna decat a noastra. Am continuat sa urcam si spre surprinderea mea am reusit sa urc o buna parte din aceasta bucata de traseu pe bicicleta, lucru ce m-a incurajat si mi-a dat incredere in fortele proprii.

IMG-20170402-WA0086

IMG-20170402-WA0083

Dupa ce ne-am odihnit putin, am pornit din nou incantati de coborarea ce stiam ca urmeaza. A doua coborare mi s-a parut putin mai periculoasa decat prima poate din cauza serpentinelor numeroase si periculoase pe care le-am intalnit. Pe aceasta portiune am intalnit mai multe masini decat pe prima, dar si cativa biciclisti ce mergeau in sens invers.

Am oprit la un magazin de unde am facut cateva mici cumparaturi si am continuat sa pedalam pentru ca Nelu stia o poienita unde puteam sa ne oprim ca sa mancam ceva, avand in vedere ca nu mancasem mai nimic, un sandvis pe tren si cam atat.

Drumul merge paralel cu Raul Doftana, iar culoarea sa de un verde smarald iti ofera o priveliste parca rupta din cartile de povesti.

Dupa vreo 15-20 de minute de la magazinul de unde ne-am aprovizionat am ajuns la poienita de care spunea Nelu. Intr-adevar locul este cu adevarat special avand in vedere pozitionarea poienitei pe malul raului. In aceasta poiana nu eram singuri, mai erau cateva persoane care iesisera la „iarba verde” profitand de vremea calda. Am vazut chiar si niste copii care incercau sa ridice un zmeu. Ne-am odihnit, am mancat putin si ne-am incarcat cu energia necesara continuarii drumului.

IMG-20170402-WA0069

IMG-20170402-WA0067

In continuare drumul este drept, fara urcari, asfaltat si destul de circulat de masini, din pacate. Am ajuns la un baraj si dupa o coborare mica drumul continua drept, spre Campina. Pe aceasta portiune Bogdan a inaintat cu o viteza medie mai mare decat noi, lasandu-ne in urma destul de mult, dar dupa intrarea in Campina ne-a asteptat si am continuat toti patru pana la gara.

Ajunsi in gara, am constatat ca primul tren care venea nu mai avea locuri pentru biciclete si am fost nevoiti sa il asteptam pe urmatorul, un tren privat care cred ca nu are locuri limitate pentru biciclete. Am asteptat cam 30-45 de minute pana la sosirea trenului privat, dar a trecut destul de repede cu ajutorul glumelor facute de baieti si a planurilor pentru o tura viitoare :-).

Dupa o calatorie de aproximativ doua ore am ajuns in Bucuresti.
Am ramas cu o impresie extraordinar de buna despre aceasta tura, celor care nu au facut-o le-o recomand cu mare drag, iar cei care au mers pe acest traseu au idee despre ce am povestit aici si sunt sigura ca impartasim aceleasi impresii.

Si statisticile Strava:

Distanta: 40.3 km
Timp de miscare: 3:15:51
Timp de miscare + pauze: 4:37:31
Urcare: 631 m
Viteza medie: 12.4 km/ora
Viteza maxima: 47.5 km/ora
Calorii consumate: 1442

Secaria

Anunțuri

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s