Un 2015 MUNTENESC


Am incheiat un an 2015 al revenirii mele pe munte. Corina mi s-a alaturat si formam o echipa completa in doi.
A fost un an plin de drumetii, invataturi, noutati, aer curat, oboseala, bataturi, dureri, febre musculare, insa tragand o linie peste toate acestea, au ramas doar amintirile frumoase, traseele parcurse, amuzamentul, fotografiile, dorinta si pasiunea de a continua si in 2016 ceea ce am restartat si pornit in acest an 2015.

Pentru 2016 avem deja pregatite pe hartie doua drumetii, plus altele stabilite doar la nivel de idee, dar pe care dorim sa le punem in practica.
Anul 2016 ne dorim sa fie cel dedicat acoperisului Romaniei, Muntii Fagaras cu obiective directe Vf. Negoiu, Vf. Vistea Mare si nu in ultimul rand, Vf. Moldoveanu, plus alte grupe montane: Ciucas, Retezat, Piatra Craiului, Cozia si poate ceva trasee si prin Muntii Apuseni.
PS: Am amanat Expeditia EBC pentru 2017 sau 2018.

Ca si retrospectiva, in 2015 am fost plecati in 9 drumetii, 14 zile de traseu si aproximativ 20 de zile in total petrecute pe munte.
Cel mai lung traseu ca si durata, a fost de 11 ore si 35 minute: Cabana Babele – Peștera Ialomiței – Cabana Padina – Lacul Bolboci – Nucet – Cabana Valea Dorului – Cota 1400 – Sinaia, mai multe detalii aici, totul intr-o singura zi.
In parcurgerea acestor 9 drumetii am ajuns prin Muntii Bucegi, Muntii Baiului si Masivul Piatra Mare, cu un mare accent pe Bucegi, avand ca prim plan bifarea tuturor traseelor din acesti munti. Insa spre final de an am simtit nevoia de a schimba potecile, peisajele, ne doream noi provocari.

Amintim in drumetiile din 2015, mici povestiri si trairi pe care nu le-am scris in postari:

● O mana de bilete.
In Gara Busteni (in drumetia ce avea ca scop Vf. Omu – pentru a citi postarea click aici) am vazut un strain (coreean aveam sa aflu mai tarziu), ce se plimba prin sala de asteptare cu mana plina de bilete, mai exact 4. La inceput am zis ca mai asteapta si alti prieteni de a cumparat atat de multe bilete. Insa vazand ca ii tot da tarcoale automatului de eliberare tichete CFR, mi-am dat seama ca a facut o boacana. M-am dus la el si l-am intrebat in engleza ce doreste sa faca, insa stia engleza cum stiu eu coreeana. Prin semne si mormaieli mi-am dat seama ca din greseala a cumparat 4 bilete, insa el era doar unul, iar acum dorea sa inapoieze biletele automatului, insa nu putea sa faca asa ceva. I-am luat biletele si m-am dus la doamna de la casierie. I-am explicat ce a facut si mi-a spus ca singura posibilitate de a i se inapoia banii, consta in a incerca sa-i vanda biletele. Hai ca a vandut unul, doua, dar pe al treilea nu a mai reusit. Astfel ca pentru acesta i s-a oprit 10% din valoarea lui.
A dorit ulterior sa-mi ofere 20 de lei, insa l-am refuzat spunandu-i ca nu l-am ajutat pentru a-mi da bani, ci pentru ca se afla intr-o incurcatura.

● Reintalnirea cu traseul ametitor de la Pichetul Rosu spre Valea Malaiesti.
Ce e cu aceasta reintalnire? Care ar fi povestea ei?
Prima data cand am ajuns pe acest traseu, in urma cu ani buni, datorita varului meu ce avea rau de inaltime, cu figura speriata si atrofiata de spaima, mi-a creat si mie o teama mocnita si nespusa in suflet.
Ajungand in acest an pe traseul cu pricina, mi-am invins teama cuibarita in suflet si minte atati de multi ani.

● Dormitul la cort.
Imi era dor de sentimentul trezitului de dimineata, amorteala placuta a diminetii de munte, soarele ce incalzeste cortul, iarba umeda de picaturile de roua, fiorii racorosi ce te cuprind cand iesi din cort.
Corina a incercat si ea pentru prima data dormitul la cort.

● Prietenii din munti.
Am intalnit multe persoane pasionate de munte, multi romani si straini strabat muntii nostri. Si aveam impresia ca a disparut aceasta pasiune din randul tinerilor. Nu e deloc asa. Inca avem tineri ce prefera muntele in detrimentul altor pasiuni nocive.
Ne-am imprietenit cu baietii de la Salvamont Dambovita. Sunt niste oameni admirabili, marea majoritate sunt doar voluntari, nu primesc nimic in schimb.
Bravo lor!

Si au fost multe altele, insa nu ni le mai amintim…dar le-am simtit, le-am trait si le-am apreciat si o sa le apreciem pentru totdeauna…
Te indemn sa mergi la munte, sa strabati potecile muntilor nostri!
O sa ai un sentiment placut de implinire, iar peisajele ce ti se deruleaza in fata ochilor, oriunde te-ai afla, sunt pur si simplu de vis. Nu sta in casa in weekend, lasa comoditatea si profita de natura salbatica, de aerul curat de la munte.
Noi asa ne-am propus si pentru acest an 2016!

20151226_131818

Anunțuri

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s