Masivul Piatra Mare: Traseu pentru o zi: Timişu de Jos – Dâmbu Morii – Canionul Şapte Scări – Cabana Piatra Mare – Drumul Familiar – Dâmbu Morii – Timişu de Jos


Si am fost iar la munte, 26.12.2015, a doua zi de Craciun. Sunt persoane ce se ocupa de mancatul carnatilor sau al caltabosului, si alte persoane cu ale lor pasiuni (noi doi), spre exemplu urcatul pe munte.
Planul de lupta pentru aceasta zi a fost stabilit pe fuga si suna cam asa:
Masivul Piatra Mare: urcare Timisu de Jos – Dambu Morii – Canionul Sapte Scari (nu am urcat prin canion, ci pe traseul ocolitor) – Cabana Piatra Mare (1630 m) – coborare pe Drumul Familiar prin Poiana Baciului – Dambu Morii – Timisu de Jos

Pentru cei care doresc sa ajunga in Piatra Mare pot urma indicatiile de mai jos:
– trenul personal 3001 de la ora 06:23 cu plecare din Bucuresti (trenurile InterRegio nu opresc in aceasta statie, poate doar daca trageti semnalul de alarma)
– coborare in Timisu de Jos la ora 09:49 (a doua statie de la Predeal)
– din Timisu de Jos, perpedes pe marginea soselei pana la podetul ce face legatura cu Domeniul Dambu Morii, aproximativ 25 minute (raul Timis ne urmeaza pe partea dreapta)
– pe primul stalp de langa acest podet apare si marcajul

La ora 10:10 eram la podetul de langa Domeniul Dambu Morii.

20151226_100752

20151226_101710

20151226_101715

20151226_103521

banda-galbenaNoi am urmat traseul marcat cu banda galbena, Dambu Morii – Canionul Sapte Scari.
Vremea, ca sa vorbim si despre ea, pentru ca are rolul ei important in parcurgerea unui traseu, era absolut perfecta, poate prea cald pentru aceasta zi de decembrie, insa tinand cont de modificarile climatice din ultimii ani, nimic anormal.
Ne facem intrarea in Piatra Mare pe un drum forestier, urmand ca traseul sa urce usor spre Canionul Sapte Scari. Asa cum am scris si in randurile de mai sus, nu aveam de gand sa urcam prin canion, ci sa urmam un traseu ocolitor.
Pe aceasta prima portiune am intalnit 10-20 de tiroliene, poate mai multe, traseul este usor, nimic spectaculos, padure deasa, linistita, frumos.

punctul-rosuUrmeaza portiunea de ocolire a Canionului Sapte Scari, marcata cu punct rosu.
Traseul urca mai abrupt, urmat de o coborare si apoi mers domol.
Atentie! Trecerea prin Canionul Sapte Scari este interzisa iarna!

20151226_113739

20151226_113743

banda-galbenaSe revine pe traseul marcat cu banda galbena pana la Cabana Piatra Mare.
Si nu este decat o parere falsa cu privire la domolirea urcusului, pentru ca Valea Sipoaiei se dovedeste a fi o vale in adevaratul sens al cuvantului, dar sa nu-ti faci iluzii ca ar fi o vale de campie, nu, o vale de munte acoperita cu praguri infinite de stanci si pietre imense, asezate parca de o mana invizibila pentru a ingreuna pasul calatorului.
Am uitat sa specific ca zapada lipsea cu desavarsire, cel putin jos, pentru ca incepand cu 1100 m – 1200 m, adaugati si zapada inghetata la ceea ce am spus de stanci si pietre, si o sa obtinem o combinatie perfecta pentru un traseu sustinut si riscant pe alocuri.
Si o tinem asa cu acest tip de traseu pana aproape de Cabana Piatra Mare.
Se urca catarat, tinandu-te de stanci, nu te speria, nu este catarare in gol, dar daca vrei asa ceva, ai in apropiere Prapastia Ursilor, cunoscuta pentru cataratori.
Eu am fost foarte aproape sa o patesc pe acest traseu. Cum? Pai se facea ca urma sa trecem printr-o zona unde poteca si asa „subtire” si alunecoasa mai era inghesuita si de un bolovan de piatra. Diferenta a fost facuta de inspiratia in a ma prinde cu mainile inainte de a incerca sa negociez aceasta trecere, de doua ramuri ce le-am incercat rezistenta inainte. Si am pus piciorul, si am alunecat de am ramas suspendat in aer tinandu-ma doar de acele doua ramurele. Nu era un hau sub mine, insa in caz de cadere, imi rupeam o mana, un picior sau ma alegeam cu un cap spart, depindea de noroc. M-am echilibrat rapid si am trecut cu bine.
Marcajul traseului este absolut perfect, intuitiv, vizibil. Sanatate celor ce l-au marcat!
Multa atentie in caz de abordezi acest traseu pe timp de iarna!

20151226_120141

20151226_130747

Dupa un ultim urcus, la ora 13:10 am ajuns la Cabana Piatra Mare.
Un vant naprasnic si o temperatura de 0 grade ne-au lovit imediat ce am lasat in urma padurea, fenomene ce m-au facut sa arunc imediat jacheta pe mine, pana in acel moment mergand doar in bluza de corp si polarul descheiat, asemenea lui Andrii Popa cel voinic.
Cabana Piatra Mare nu este atat de mare precum ii spune numele, este chiar mica, in bataia vanturilor, insa peisajele ce se casca de la altitudinea de 1630 m sunt extraordinare dupa cum se poate observa si in pozele de mai jos.
Traseul de urcare a fost parcurs in 3 ore.

20151226_131146

20151226_131741

20151226_131755

20151226_131818

20151226_131831

20151226_132234

20151226_132602

20151226_132607

banda-rosieLa ora 13:30 am pornit coborarea pe Drumul Familiar, marcat cu banda rosie.
O coborare usoara, spre foarte usoara in comparatie cu urcusul de pe Valea Sipoaiei.
La ora 14.55 eram jos.
Traseul de coborare a fost parcurs in o ora si 25 minute.

20151226_133455

20151226_134710

20151226_145341

20151226_150212

Am luat un tren privat din Timisu de Jos, cu directia Busteni. Am innoptat la Pensiunea Fara Nume, aflata pe Strada Pescariei, cartierul Zamora, langa o alta pensiune in care am stat si anume Paradis.

Urmatoarea zi, 27.12.2012 datorita unei bataturi urate la piciorul stang, eu eram cel cu batatura, am fost nevoiti sa ramanem in oras, insa am facut o plimbare usoara spre Gura Diham.

20151227_130627

20151227_130648

20151227_131003

20151227_131242

Anunțuri

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s